Istorie - Programa pentru examenul de bacalaureat 2010

I.    Precizari
In cadrul examenului de bacalaureat 2010, Istoria are statut de disciplina obligatorie, la proba E c), pentru profilul umanist din filiera teoretica sau, dupa caz, pentru filiera vocationala.
Proba de examen la Istorie este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
Prezenta programa pentru examenul de bacalaureat se fundamenteaza pe programele scolare pentru clasele a IX-a - a XII-a, aprobate prin O.M.E.C.T / O.M.E.C.I in perioada 2004-2009.

II.    COMPETENTE DE EVALUAT
1.    Utilizarea eficienta a comunicarii si a limbajului de specialitate
•    1.1. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric
•    1.2. Folosirea limbajului adecvat in cadrul unei prezentari scrise
•    1.3. Evidentierea relatiei cauza – efect intr-o succesiune de evenimente sau procese istorice
•    1.4. Formularea, in scris, a unor opinii referitoare la o tema de istorie
2.    Exersarea demersurilor si actiunilor civice democratice
•    2.1. Extragerea informatiei esentiale dintr-un mesaj
•    2.2. Descoperirea constantelor in desfasurarea fenomenelor istorice studiate
3.    Aplicarea principiilor si a metodelor adecvate in abordarea surselor istorice
•    3.1. Selectarea si comentarea surselor istorice pentru a sustine/ combate un punct de vedere
•    3.2. Descoperirea in sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor si proceselor istorice
•    3.3. Analiza diversitatii sociale, culturale si de civilizatie in istorie pornind de la sursele istorice
4.    Utilizarea surselor istorice, a metodelor si a tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme
•    4.1. Utilizarea adecvata a coordonatelor temporale si spatiale relative la un subiect istoric
•    4.2. Construirea de sinteze tematice

III.    DOMENII DE CONTINUT / CONTINUTURI
A. POPOARE SI SPATII ISTORICE
1. Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor
B. OAMENII, SOCIETATEA SI LUMEA IDEILOR
1.    Secolul XX – intre democratie si totalitarism. Ideologii si practici politice in Romania si in Europa
2.    Constitutiile din Romania
C. STATUL SI POLITICA
1.    Autonomii locale si institutii centrale si in spatiul romanesc (secolele IX-XVIII)
2.    Statul roman modern: de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari. (secolele XVIII-XX)
3.    Romania postbelica. Stalinism, national-comunism si disidenta anticomunista. Constructia democratiei postdecembriste.
D. RELATIILE INTERNATIONALE
1.    Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict in Evul Mediu si la inceputurile modernitatii.
2.    Romania si concertul european; de la „criza orientala” la marile aliante ale secolului XX.
3.    Romania in perioada „Razboiului rece”.

Nota! Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2010 se vor realiza in conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare aflate in vigoare pentru clasele a IX-a - a XII-a.

Limba si Literatura Romana - Programa pentru examenul de bacalaureat 2010

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

Limba si literatura româna ocupa un loc important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectata în prezenta celor doua forme obligatorii de evaluare a performantelor: în competentele lingvistice de comunicare orala în limba româna si în competentele generale si specifice formate pe durata învatamântului secundar superior, liceal – în proba scrisa, proba comuna pentru toate filierele, profilurile si specializarile.
Curriculumul liceal, care stabileste principiul studierii limbii si literaturii române din perspectiva comunicativ-functionala, pune accent pe latura formativa a învatarii, fiind centrat pe achizitionarea de competente, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competentelor de evaluat si a continuturilor din domeniile: A. literatura româna, B. limba si comunicare.
Proba scrisa vizeaza competentele de receptare si de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii si reguli de exprimare orala).
Evaluarea performantei în competentele lingvistice de comunicare orala în limba româna se aplica în receptarea mesajelor orale si scrise si în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învatamântului liceal.

II. COMPETENTE DE EVALUAT
Prin sustinerea examenului de bacalaureat la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada urmatoarelor competente dobândite în ciclul inferior si în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite continuturi parcurse în cele doua cicluri liceale:

1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii române în diferite situatii de comunicare

Competente specifice

1.1. Utilizarea adecvata a strategiilor si a regulilor de exprimare orala în monolog si în dialog, în vederea realizarii unei comunicari corecte, eficiente si personalizate, adaptate unor situatii de comunicare diverse
1.2. Utilizarea adecvata a tehnicilor de redactare si a formelor exprimarii scrise compatibile cu situatia de comunicare în elaborarea unor texte diverse
1.3. Identificarea particularitatilor si a functiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/ texte
1.4. Receptarea adecvata a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de mesaje orale sau scrise
1.5. Utilizarea adecvata a achizitiilor lingvistice în producerea si în receptarea diverselor texte orale si scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului

Continuturi asociate

– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reactiile auditoriului),  tehnici de construire a monologului; tipuri: povestire/ relatare orala, descriere orala, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orala a reactiilor si a opiniilor privind texte literare si nonliterare, filme, spectacole de teatru, expozitii de pictura etc.; adecvarea la situatia de comunicare (auditoriu, context) si la scopul comunicarii (informare, argumentare / persuasiune etc.)
– reguli si tehnici de construire a dialogului (atentia acordata partenerului, preluarea/ cedarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participarii la dialog etc.); tipuri: conversatia, discutia argumentativa, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situatia de comunicare (partener, context etc.) si la scopul comunicarii (informare, argumentare / persuasiune etc.); argumentare si contraargumentare în dialog
– stilurile functionale adecvate situatiei de comunicare
– rolul elementelor verbale, paraverbale si nonverbale în comunicarea orala: privire, gestica, mimica, spatiul dintre persoanele care comunica, tonalitate, ritmul vorbirii etc.
– ascultare activa
– reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la situatie, adecvare stilistica, asezare în pagina, lizibilitate)
– relatarea unei experiente personale, descriere, povestire, argumentare, stiri, anunturi publicitare, corespondenta privata si oficiala; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intentie
– exprimarea reactiilor si a opiniilor fata de texte literare si nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiza, comentariu, sinteza, paralela, eseu structurat, eseu liber/ nestructurat
– modalitati de indicare a bibliografiei, normele citarii
– normele limbii literare la nivelurile: ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
– expresivitatea în limbajul comun si în limbajul poetic
– texte literare (proza, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, stiintifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului
– sens denotativ si sensuri conotative
– elemente care înlesnesc sau perturba receptarea: canalul, codul, contextul
– fictiune, imaginatie, inventie; realitate, adevar; scopul comunicarii: informare, delectare, divertisment etc.; reactiile receptorului: cititor, ascultator
– componentele si functiile actului de comunicare
– niveluri ale receptarii si producerii textelor orale si scrise: fonetic, ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal si paraverbal
– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual
– tipuri textuale si structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
– rolul verbelor în naratiune; rolul adjectivelor în descriere
– rolul formulelor de adresare, de initiere, de mentinere si de închidere a contactului verbal în monolog si în dialog

2. Utilizarea adecvata a strategiilor de comprehensiune si de interpretare, a modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica în receptarea textelor literare si nonliterare

Competente specifice
2.1. Identificarea temei si a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere
2.2. Identificarea si analiza principalelor componente de structura, de compozitie si de limbaj specifice textului narativ
2.3. Identificarea si analiza principalelor componente de structura si de limbaj specifice textului dramatic
2.4. Identificarea si analiza elementelor de compozitie si de limbaj în textul poetic
2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre conditia umana sau despre arta reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte
2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori si a propriei experiente de lectura

Continuturi asociate

– tema, motiv, viziune despre lume
– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, apartinând unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite

– particularitati ale constructiei subiectului în textele narative; particularitati ale compozitiei în textele narative: incipit, final, episoade/ secvente narative, tehnici narative; constructia personajelor; modalitati de caracterizare a personajului;  tipuri de personaje; instantele comunicarii în textul narativ; tipuri de perspectiva narativa; specii epice: basm cult, nuvela, roman; registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber
– particularitati ale constructiei subiectului în textul dramatic
– particularitati ale compozitiei textului dramatic
– modalitati de caracterizare a personajelor; registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului
– specii dramatice - comedia; o opera dramatica postbelica
– creatie dramatica si spectacol
– cronica de spectacol, discutata în relatie cu textul dramatic si punerea în scena a acestuia (pentru proba orala)

– titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetica
– sugestie si ambiguitate
– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie
– poezie epica, poezie lirica
– instantele comunicarii în textul poetic

– viziune despre lume, teme si motive, conceptii despre arta;
– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orala)

– lectura critica: elevii evalueaza ceea ce au citit; lectura creativa: elevii extrapoleaza, cauta interpretari personale, prin raportari la propria sensibilitate, experienta de viata si de lectura

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale/ literare

Competente specifice
3.1. Identificarea si explicarea relatiilor dintre opere literare si contextul cultural în care au aparut acestea
3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea si relationarea cunostintelor asimilate

Continuturi asociate
– trasaturi ale curentelor culturale/ literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere
– fundamente ale culturii române (originile si evolutia limbii române)
– perioada veche (formarea constiintei istorice)
– curente culturale / literare în secolele XVII-XVIII: umanismul si iluminismul
– perioada moderna: a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada pasoptista;  România, între Occident si Orient; criticismul junimist); b. curente culturale / literare în secolul XIX – începutul secolului XX (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului si clasicismului); c. perioada interbelica (orientari tematice în romanul interbelic, tipuri de roman; poezia interbelica, diversitate tematica, stilistica si de viziune; curente culturale / literare în perioada interbelica: modernism, traditionalism, orientari avangardiste; identitate culturala în context european); perioada postbelica (tipuri de roman în perioada postbelica, poezia în perioada postbelica, teatrul în perioada postbelica; curente culturale / literare: postmodernismul)
– curente culturale/ literare românesti în context european

4. Argumentarea în scris si oral a unor opinii în diverse situatii de comunicare
4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare si nonliterare studiate sau la prima vedere
4.2. Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare si nonliterare studiate sau la prima vedere
4.3. Compararea si evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecati proprii

Continuturi asociate

– constructia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare
– logica si a coerenta mesajului argumentativ
– constructia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative
– eseul argumentativ
– textul critic (recenzia, cronica literara, eseul, studiul critic) în raport cu textul discutat
– interpretari si judecati de valoare exprimate în critica si în istoria literara
– eseul structurat sau eseul liber

III. PRECIZARI PRIVIND CONTINUTURILE PROGRAMEI
a.    LITERATURA
Autori canonici: Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stanescu, Marin Sorescu.
Nota. Conform programei scolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implica studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel putin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot apartine atât autorilor canonici, cât si altor autori.
Pentru proba scrisa, elevii trebuie sa studieze în mod aprofundat cel putin numarul minim de texte prevazute în programa scolara, despre care sa poata redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care sa aplice conceptele de istorie si teorie literara (perioade, curente literare / culturale, elemente de analiza tematica, structurala si stilistica) mentionate în tabel:
•    proza scurta: basm cult, nuvela; texte reprezentative pentru aspecte esentiale ale speciei narative pe care o ilustreaza;
•    roman: texte reprezentative pentru aspectele esentiale ale genului si ale evolutiei acestuia;
•    poezie: texte poetice care sa ilustreze aspecte esentiale ale genului si ale evolutiei acestuia;
•    dramaturgie: comedia; texte dramatice care sa ilustreze aspecte specifice si diferite ale genului si ale evolutiei acestuia.
Studiile de caz si dezbaterile mentionate în tabel pot fi valorificate în cadrul probelor orale si scrise, prin solicitarea argumentarii unor opinii sau judecati de valoare (reproduse) pe marginea temelor respective.
b.    LIMBA SI COMUNICARE
Niveluri de constituire a mesajului
Nota. Continuturile de mai jos vizeaza:
-    aplicarea, în diverse situatii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice si folosirea adecvata a unitatilor lexico-semantice;
-    aplicarea cunostintelor de limba, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corecta si în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.
Nivelul fonetic
-    pronuntii corecte / incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul;
-    cacofonia; hipercorectitudinea
-    pronuntare nuantata a enunturilor (ton, pauza, intonatie)
Nivelul lexico-semantic
-    variante lexicale; câmpuri semantice
-    erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimica
-    derivate si compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale
-    relatii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)
-    sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
-    unitati frazeologice
-    etimologia populara, hipercorectitudinea
-    sensul cuvintelor în context; sens denotativ si sens conotativ
Nivelul morfosintactic
-    forme flexionare ale partilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului, adjective fara grade de comparatie, numerale etc.); valori expresive ale partilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitatii vorbitorului
-    elemente de acord gramatical; (între predicat si subiect – acordul logic, acordul prin atractie; acordul atributului cu partea de vorbire determinata);
-    elemente de relatie (prepozitii, conjunctii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative)
-    anacolutul

Nivelul ortografic si de punctuatie
-    norme ortografice si de punctuatie în constituirea mesajului scris (scrierea corecta a cuvintelor, scrierea cu majuscula, despartirea cuvintelor în silabe, folosirea corecta a semnelor de ortografie si de punctuatie)
-    rolul semnelor ortografice si de punctuatie în întelegerea mesajelor scrise
Nivelul stilistico-textual
-    registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situatiei de comunicare
-    coerenta si coeziune în exprimarea orala si scrisa
-    tipuri de texte si structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
-    stiluri functionale adecvate situatiei de comunicare
-    limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
-    stil direct, stil indirect, stil indirect liber
-    rolul figurilor de stil si al procedeelor artistice în constituirea sensului

Nota! Pregatirea candidatilor si elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2010 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat si a programelor scolare în vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi în predare-învatare, continutul acestuia fiind valorificat în functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat si din programele scolare corespunzatoare. Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 si nr. 31.641/ 3 mai 2006, începând cu anul scolar 2006-2007, „respectarea normelor prevazute în editia a II-a a Dictionarului ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române (DOOM2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul carora elevii vor face dovada cunoasterii acestora, fiind evaluati ca atare“.